Bucătăriile deschise, luminoase înlocuiesc pe tăcute încăperile înghesuite și supraîncărcate cu care mulți dintre noi am crescut - iar depozitarea este primul lucru care se schimbă.
În toată Europa și în SUA, proprietarii de locuințe încep să se întrebe dacă dulapurile suspendate înalte, deasupra blatului, mai au cu adevărat sens. Designerii spun că ele întunecă încăperea, par masive și adesea ascund dezordinea uitată. Un mod nou, mai calm, de a organiza bucătăria împinge aceste corpuri vechi de perete spre „pensionare”.
De ce dulapurile suspendate înalte își pierd popularitatea
Timp de decenii, regula a fost simplă: dacă ai nevoie de spațiu, construiești în sus. Corpurile suspendate erau urcate până în tavan, mai ales în apartamentele mici. Țineau multe, dar creau și un bloc vizual greu în jurul camerei.
Asta avea sens când bucătăriile erau în principal încăperi funcționale, „din spate”. Azi, ele sunt deschise spre zona de living, sunt folosite pentru lucru de acasă, socializare și gătit împreună. Oamenii vor să pară aerisite, nu „încadrate în cutii”.
Tot mai mulți proprietari schimbă „turnurile” de depozitare pe linii vizuale mai curate, mai multă lumină naturală și acces mai ușor la obiectele de zi cu zi.
Corpurile înalte aduc și probleme practice. Persoanele mai scunde ajung greu la rafturile de sus. Obiectele se pierd în spate. Ușile se pot lovi de corpuri de iluminat sau de hote. În multe case, dulapuri întregi rămân pe jumătate goale, fiindcă sunt pur și simplu incomode de folosit.
Noua alternativă: sertare adânci și rafturi ușoare, deschise
În loc să alinieze fiecare perete cu dulapuri înalte, designerii preferă acum o combinație de depozitare generoasă jos și rafturi deschise, minimale, deasupra blatului.
Sertare adânci și coșuri extractibile
„Calul de bătaie” al acestei abordări este sertarul mare sau sertarul extractibil tip „pan drawer” (numit adesea cestone în revistele italiene de design). Acestea au adâncimea completă a corpurilor de bază și se trag complet în afară.
- Totul vine către tine: tragi sertarul și vezi oale, tigăi și farfurii dintr-o singură privire.
- Mai puțină aplecare și căutare: nu mai îngenunchezi pe podea ca să scoți lucruri din colțul întunecat din spate.
- Folosirea mai bună a adâncimii: separatoare și organizatoare te ajută să așezi capace, farfurii sau recipiente ordonat, pe straturi.
- Rutine mai fluide: tacâmurile, ustensilele și tigăile pot fi grupate pe activități, astfel încât gătitul curge mai natural.
Ghidajele de calitate înseamnă că aceste sertare mari pot duce greutăți mari. Multe sisteme includ acum mecanisme soft-close, care reduc zgomotul și uzura.
Sertarele mari, bine organizate, pot înlocui un întreg rând de dulapuri suspendate, păstrând totuși uneltele la îndemână.
Ca să funcționeze, designerii recomandă planificarea unor zone separate: una pentru gătit (tigăi, capace, linguri de lemn), una pentru pregătire (cuțite, răzători, boluri de amestec) și una pentru mesele de zi cu zi (farfurii, pahare, tacâmuri). Astfel, lucrurile folosite frecvent stau la nivelul șoldului sau al taliei, ceea ce se simte mai natural zi de zi.
Rafturi minimale, aerisite, în locul „cutiilor” grele
Deasupra blatului, moda se mută spre rafturi subțiri, nu spre dulapuri pline. Pot fi din lemn, metal sau chiar piatră și, de obicei, urmează una sau două linii orizontale curate.
Ele îndeplinesc mai multe roluri simultan:
- Păstrează peretele vizual deschis, lăsând lumina să se răspândească mai liber.
- Oferă acces rapid la lucruri pe care le iei constant: căni, condimente, cafea, boluri pentru mic dejun.
- Aduc personalitate: cărți de bucate, un ulcior ceramic, o plantă sau o imagine înrămată încălzesc bucătăria.
Ajută și o aranjare atentă. Designerii recomandă adesea să limitezi rafturile deschise la obiecte care fie sunt frumoase, fie sunt folosite zilnic. Recipientele pătate și cutiile de plastic nepotrivite își au locul tot în sertarele ascunse de jos.
Cum schimbă această schemă senzația din încăpere
Combinația dintre depozitarea adâncă de jos și rafturile ușoare de sus are un efect puternic asupra atmosferei bucătăriei. Fără un rând de dulapuri masive care „apasă” deasupra, pereții par mai înalți, iar ferestrele par mai mari.
Asta poate fi crucial în bucătăriile înguste tip coridor sau în apartamentele de oraș, unde lumina naturală e deja limitată. Eliminarea corpurilor suspendate de lângă fereastră poate face întreaga încăpere să pară mai mare, fără să schimbi suprafața.
Prin eliberarea liniei vizuale orizontale, bucătăria câștigă un „spațiu de respirație” pe care mulți îl asociază cu interioare mai scumpe, făcute pe comandă.
Există și o schimbare psihologică. Rafturile deschise ne împing spre o abordare mai „curată” a lucrurilor. În loc să adunăm gadgeturi pe jumătate folosite, oamenii tind să păstreze obiectele pe care le iubesc cu adevărat și le folosesc.
Cine beneficiază cel mai mult de această nouă abordare
Tendința nu ține doar de estetică; are avantaje reale pentru viața de zi cu zi.
| Tip de gospodărie | Beneficiul principal |
|---|---|
| Familii cu copii | Sertare joase pentru farfurii și căni din plastic, rafturi sus pentru obiecte fragile și medicamente. |
| Persoane în vârstă | Mai puțin întins peste nivelul umerilor, mai puține scăunele, acces mai sigur la tigăi grele. |
| Apartamente urbane mici | Aspect mai ușor, fără efect de „coridor”, folosire mai bună a spațiilor incomode de pe pereți. |
| Pasionați de gătit | Acces rapid la condimente, cuțite și tigăi, o organizare mai profesională și ergonomică. |
Pentru chiriași sau pentru cei cu buget mai strâns, sunt posibile schimbări parțiale: scoaterea câtorva uși pentru a transforma un dulap într-un raft deschis sau înlocuirea unui corp de bază cu un modul de sertare poate schimba deja modul în care funcționează încăperea.
Puncte de urmărit: praf, dezordine și greșeli de planificare
Rafturile deschise vin și cu compromisuri. Obiectele sunt expuse la abur și grăsime din timpul gătitului. Asta înseamnă ștergere regulată, iar unii obosesc de întreținere. Ajută să pui rafturile departe de plită sau să folosești o hotă puternică.
Un alt risc este dezordinea vizuală. Un raft înghesuit cu borcane aleatorii și căni ciobite va face bucătăria să pară neîngrijită. Dacă rămâi la o paletă limitată de culori sau repeți materiale (de exemplu borcane din sticlă transparentă și farfurii albe), aspectul rămâne coerent.
Rafturile deschise răsplătesc disciplina: ce stă acolo ar trebui fie să fie folosit zilnic, fie să aducă bucurie reală încăperii.
Trecerea de la dulapuri înalte la sertare are nevoie și de măsurători atente. Sertarele adânci cer spațiu de deschidere completă și glisiere solide. În încăperi foarte strâmte, ușile, electrocasnicele și sertarele se pot ciocni dacă planul este făcut în grabă.
Cum să simulezi schimbarea înainte să te decizi
O metodă simplă de a testa ideea este să „ștergi vizual” corpurile suspendate pentru o săptămână. Pune doar obiectele pe care le folosești zilnic pe blat sau pe un raft temporar și depozitează restul în cutii. Observă ce îți lipsește cu adevărat.
Dacă te simți mai ușor când intri în cameră, e un semn puternic că noul aranjament ar putea funcționa. Dacă ajungi constant la lucruri pe care le-ai împachetat, s-ar putea să ai nevoie de mai multă depozitare închisă decât sugerează trendul.
O altă abordare este să schițezi bucătăria existentă și să listezi tot ce se află în dulapurile de sus: farfurii, provizii, medicamente, veselă de sezon. Apoi redistribuie-le pe hârtie în sertare jos și într-un dulap înalt îngust sau într-o cămară. Dacă totul își găsește locul fără să transforme corpurile de jos în haos, redesignul este fezabil.
Combinații de design care funcționează bine în practică
Multe proiecte reușite se bazează pe o strategie hibridă, nu pe eliminarea radicală a tuturor corpurilor suspendate. Câteva combinații frecvente în renovările recente includ:
- Un dulap înalt tip cămară, cu rafturi extractibile pe o parte, echilibrat de sertare joase și rafturi deschise pe peretele principal de lucru.
- Dulapuri închise doar deasupra frigiderului și a coloanei cuptorului, unde obiectele sunt accesate rar, lăsând restul pereților liberi.
- Un singur corp suspendat „plutitor”, cu uși de sticlă pentru pahare și cupe, combinat cu rafturi din lemn pentru un aspect mai cald și relaxat.
Pentru cei care sunt nesiguri în privința depozitării deschise, fronturile din sticlă mată oferă o cale de mijloc: estompează conținutul, țin praful departe și evită totuși senzația grea a ușilor pline.
Pe termen lung, îndepărtarea de corpurile suspendate tradiționale reflectă o mișcare mai amplă spre minimalism și confort în spațiile de zi cu zi. Bucătăriile sunt tratate mai puțin ca încăperi de depozitare și mai mult ca zone de locuit, unde lumina, proporțiile și libertatea de mișcare contează la fel de mult ca numărul de rafturi pe care reușești să le înghesui.
Comentarii
Încă nu există comentarii. Fii primul!
Lasă un comentariu