Excelent pentru artere: acest condiment oriental poate reduce colesterolul în doar 3 luni.

Medicii cardiologi repetă mereu același mesaj, însă un ingredient discret din bucătărie ar putea să le susțină recomandările.

În timp ce statinele și dietele stricte domină discuția despre colesterol, cercetările scot acum în evidență un condiment vechi de secole, care pare să susțină artere mai sănătoase în doar câteva luni.

Un fir roșu costisitor, cu ambiții mari

Ingredientul „misterios” este șofranul, stigmatul purpuriu-roșiatic al florii Crocus sativus, prețuit de mult în bucătăria din Orientul Mijlociu, India și zona mediteraneană. Adesea numit cel mai scump condiment din lume, poate costa zeci de lire sau euro pe gram, în mare parte deoarece fiecare floare oferă doar câteva fire fragile, toate recoltate manual.

Dincolo de prețul și parfumul său, șofranul primește acum o atenție serioasă din partea cercetătorilor în cardiologie. Mai multe echipe, inclusiv oameni de știință din Malaezia și Spania, au raportat modificări ale nivelurilor de colesterol după consumul regulat, în doze atent măsurate.

Șofranul, folosit de secole în medicina tradițională, ar putea ajuta la scăderea colesterolului „rău” și la susținerea arterelor sănătoase în aproximativ trei luni.

Ce arată de fapt cercetările

În studii controlate, voluntarii care au luat șofran zilnic au prezentat scăderi ale colesterolului total și ale colesterolului LDL - așa-numita fracțiune „rea”, asociată cu plăcile care înfundă arterele. În același timp, la unii participanți s-a observat o creștere a colesterolului HDL, tipul „bun” care ajută la transportul excesului de grăsimi înapoi la ficat pentru eliminare.

Un studiu spaniol a analizat o abordare foarte practică: o băutură zilnică preparată cu o cantitate mică de șofran de calitate. Participanții au consumat:

• 50 mg de șofran măcinat (denumire protejată „Safran La Mancha”)
• infuzat în 200 ml de apă potabilă
• în fiecare zi timp de 93 de zile - puțin peste trei luni

La finalul perioadei, cercetătorii au raportat o îmbunătățire a profilurilor de colesterol, compatibilă cu o intervenție modestă bazată pe dietă: LDL mai scăzut și valori lipidice generale mai sănătoase. Ei au concluzionat că acest regim specific a arătat efecte „hipocolesterolemiante” - pe înțelesul tuturor, a ajutat la reducerea colesterolului.

Într-un studiu, o infuzie zilnică de șofran timp de aproximativ trei luni a dus la scăderea nivelului LDL și la rapoarte de colesterol mai favorabile.

Cum poate un condiment să influențeze arterele?

Șofranul este bogat în mai mulți compuși bioactivi, inclusiv crocină, crocetină și picrocrocină. Aceste molecule îi dau culoarea roșu intens, amăreala distinctă și puterea antioxidantă ridicată.

Crocina și absorbția grăsimilor

Crocina pare să aibă un rol central în „povestea” colesterolului. Cercetările de laborator sugerează că aceasta:

• inhibă lipaza pancreatică, o enzimă-cheie care ajută la digestia grăsimilor alimentare
• reduce absorbția grăsimilor și a colesterolului la nivel intestinal
• poate contribui la creșterea nivelurilor de colesterol HDL

Prin blocarea parțială a descompunerii grăsimilor, crocina reduce cantitatea de colesterol care trece din intestin în sânge. Mecanismul este asemănător ca idee, deși nu ca intensitate, cu al unor medicamente prescrise care limitează absorbția grăsimilor.

Acțiuni antioxidante și antiinflamatoare

Ateroscleroza - procesul care îngustează și rigidizează arterele - este alimentată de inflamație și stres oxidativ. Compușii din șofran acționează ca antioxidanți și au efecte antiinflamatoare în modele experimentale.

Asta înseamnă că pot ajuta la limitarea deteriorării pereților vaselor de sânge, la reducerea oxidării particulelor LDL și la încetinirea formării plăcilor de grăsime care, în timp, pot bloca o arteră și pot declanșa un infarct sau un accident vascular cerebral.

Șofranul nu influențează doar valorile colesterolului; efectele sale antioxidante și antiinflamatoare pot proteja pereții arterelor de deteriorarea zilnică.

Medicina tradițională întâlnește cardiologia modernă

Șofranul nu este nou în tratarea problemelor cardiace. În unele regiuni din China, India, Iran și Spania, vindecătorii au folosit de mult preparate cu șofran pentru a susține circulația, a ameliora disconfortul toracic și a gestiona alte condiții legate de sânge și vase.

Utilizările tradiționale depășesc cu mult sănătatea cardiovasculară. Textele istorice descriu șofranul pentru probleme hepatice, dispoziție scăzută, tulburări menstruale, dificultăți de fertilitate și diabet de tip 2. Literatura științifică modernă nu confirmă încă toate aceste utilizări, însă susține tot mai mult ideea că șofranul are acțiuni multiple în organism, nu doar asupra lipidelor.

Cum să folosești șofranul în siguranță pentru colesterol

Având în vedere prețul, nimeni nu presară șofran la fel de generos precum turmericul sau boiaua. Vestea bună este că studiile sugerează că pentru efecte potențiale asupra colesterolului este necesară doar o doză foarte mică.

Abordare alimentară sugerată

Element	Recomandare tipică din studii
Doză zilnică	Aproximativ 30–50 mg fire de șofran sau pulbere
Formă	Infuzat în apă fierbinte, amestecat în mâncare sau sub formă de capsule
Durată	Aproximativ 12–13 săptămâni pentru schimbări măsurabile
Limită superioară de siguranță	Doze mari, peste ~1,5 g pe zi, pot fi toxice

Majoritatea oamenilor nu se apropie nici pe departe de zona toxică din cauza costului. Totuși, suplimentele pot concentra șofranul, așa că etichetele trebuie verificate cu atenție, iar oricine ia medicamente ar trebui să discute cu un clinician înainte de a adăuga extracte în doze mari.

Idei practice în bucătărie

Cei care vor să integreze șofranul în rutină aleg, de obicei, preparate în care aroma lui iese în evidență:

• mâncăruri pe bază de orez, precum paella, biryani sau tahdig persan
• tocănițe de pește și supe tip bouillabaisse
• tajine de legume cu năut și ulei de măsline
• lapte cald sau băuturi vegetale colorate galben-auriu cu câteva fire

De regulă, firele se lasă la infuzat mai întâi într-o cantitate mică de apă fierbinte, apoi lichidul se adaugă în mâncare. Asta ajută la eliberarea atât a culorii, cât și a compușilor activi.

Unde se încadrează șofranul într-un stil de viață sănătos pentru inimă

Niciun condiment nu poate compensa o dietă bogată în carne procesată, băuturi zaharoase și alcool. Cardiologii recomandă în continuare reducerea cărnurilor grase și a produselor afumate/curate, concentrarea pe cereale integrale, fructe și legume și menținerea activității în majoritatea zilelor săptămânii.

În acest context mai larg, șofranul poate fi un instrument suplimentar, mai ales pentru cei care caută strategii bazate pe alimentație înainte de, sau alături de, medicație. Beneficiile potențiale par mai mari când șofranul este combinat cu:

• un model alimentar de tip mediteranean, bogat în ulei de măsline, nuci și leguminoase
• exercițiu moderat regulat, precum mers alert sau ciclism
• controlul greutății, chiar și o scădere de 5–10% când este necesar
• limitarea fumatului și a vapatului, care afectează direct căptușeala arterelor

Șofranul funcționează cel mai bine ca o componentă într-o strategie mai amplă de stil de viață, nu ca o soluție „miraculoasă” presărată peste o dietă neschimbată.

Cine ar trebui să fie precaut?

Deși utilizarea culinară pare sigură pentru majoritatea persoanelor, anumite grupuri ar trebui să ceară sfat înainte de a folosi șofranul în doze „medicinale”:

• persoane însărcinate, deoarece cantitățile mari pot influența contracțiile uterine
• persoane care iau medicamente anticoagulante, deoarece șofranul poate afecta ușor coagularea
• persoane cu tensiune arterială mică, la care ar putea apărea scăderi suplimentare
• oricine are alergii la specii de crocus sau plante similare

Cantitățile tipice din gătit - un vârf de cuțit într-un fel de mâncare pentru familie - rareori creează probleme. Riscurile apar mai ales la suplimente concentrate sau la încercări de „mega-dozare” rapidă.

Punerea în context a afirmației „trei luni”

Colesterolul nu se schimbă peste noapte. Analizele de sânge reflectă, de obicei, comportamentul pe parcursul mai multor săptămâni. Cercetătorii au ales un interval de 90 de zile până la 3 luni deoarece această perioadă permite suficiente cicluri de transport și eliminare a grăsimilor pentru a evidenția o tendință.

Cine adaugă șofran și, în același timp, îmbunătățește calitatea dietei și nivelul de activitate poate să se aștepte, pe baza datelor actuale, la o schimbare mică, dar relevantă, a valorilor LDL și HDL atunci când medicul repetă analizele după trei luni. Schimbarea este puțin probabil să egaleze efectul statinelor în doze mari, însă poate contribui la strategia generală, mai ales pentru cei aflați la limită între „monitorizare” și medicație.

Termeni-cheie care apar des

Două expresii apar frecvent în cercetările despre șofran și sănătatea inimii:

• Colesterol LDL: lipoproteină cu densitate mică. Nivelurile mari sunt asociate cu depunerea plăcilor de grăsime în artere.
• Colesterol HDL: lipoproteină cu densitate mare. Ajută la eliminarea excesului de colesterol din sânge.
• Efect hipolipidemic: reducerea grăsimilor din sânge, precum colesterolul și trigliceridele.
• Lipaza pancreatică: enzimă produsă de pancreas care descompune grăsimile pentru a putea fi absorbite.

Înțelegerea acestor termeni ajută la clarificarea modului în care un mic fir roșu dintr-un preparat cu orez poate avea un rol discret, de susținere, în protejarea arterelor.